Romanian–English Dictionary. Word: înaurare

Romanian–English Dictionary

înaura Verb, înaura ▼ ▶

alternative form of înauri

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a înaura	înaurat	înaurând	înaurare	singular	plural
a înaura	înaurat	înaurând	înaurare	înaurează	înaurați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	înaurez	să înaurez	înauram	înaurai	înaurasem
tu	înaurezi	să înaurezi	înaurai	înaurași	înauraseși
el	înaurează	să înaureze	înaura	înaură	înaurase
noi	înaurăm	să înaurăm	înauram	înaurarăm	înauraserăm, înaurasem
voi	înaurați	să înaurați	înaurați	înaurarăți	înauraserăți, înauraseți
ei	înaurează	să înaureze	înaurau	înaurară	înauraseră

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a naura	naurat	naurând	naurare	singular	plural
a naura	naurat	naurând	naurare	naurează	naurați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	naurez	să naurez	nauram	naurai	naurasem
tu	naurezi	să naurezi	naurai	naurași	nauraseși
el	naurează	să naureze	naura	naură	naurase
noi	naurăm	să naurăm	nauram	naurarăm	nauraserăm, naurasem
voi	naurați	să naurați	naurați	naurarăți	nauraserăți, nauraseți
ei	naurează	să naureze	naurau	naurară	nauraseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

înaurare Noun, f, înaurare ▼ ▶

definition not found for this word

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o înaurare	înaurarea
nominative- acusative	plural	două înaurări	înaurările
genitive- dative	singular	unei înaurări	înaurării
genitive- dative	plural	unor înaurări	înaurărilor
vocative	singular
vocative	plural

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o naurare	naurarea
nominative- acusative	plural	două naurări	naurările
genitive- dative	singular	unei naurări	naurării
genitive- dative	plural	unor naurări	naurărilor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words