Romanian–English Dictionary. Word: întărare

Romanian–English Dictionary

întăra Verb, întăra ▼ ▶

alternative form of întărâta

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a întăra	întărat	întărând	întărare	singular	plural
a întăra	întărat	întărând	întărare	întărează	întărați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	întărez	să întărez	întăram	întărai	întărasem
tu	întărezi	să întărezi	întărai	întărași	întăraseși
el	întărează	să întăreze	întăra	întără	întărase
noi	întărăm	să întărăm	întăram	întărarăm	întăraserăm, întărasem
voi	întărați	să întărați	întărați	întărarăți	întăraserăți, întăraseți
ei	întărează	să întăreze	întărau	întărară	întăraseră

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a ntăra	ntărat	ntărând	ntărare	singular	plural
a ntăra	ntărat	ntărând	ntărare	ntărează	ntărați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	ntărez	să ntărez	ntăram	ntărai	ntărasem
tu	ntărezi	să ntărezi	ntărai	ntărași	ntăraseși
el	ntărează	să ntăreze	ntăra	ntără	ntărase
noi	ntărăm	să ntărăm	ntăram	ntărarăm	ntăraserăm, ntărasem
voi	ntărați	să ntărați	ntărați	ntărarăți	ntăraserăți, ntăraseți
ei	ntărează	să ntăreze	ntărau	ntărară	ntăraseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

întărare Noun, f, întărare ▼ ▶

definition not found for this word

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o întărare	întărarea
nominative- acusative	plural	două întărări	întărările
genitive- dative	singular	unei întărări	întărării
genitive- dative	plural	unor întărări	întărărilor
vocative	singular
vocative	plural

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o ntărare	ntărarea
nominative- acusative	plural	două ntărări	ntărările
genitive- dative	singular	unei ntărări	ntărării
genitive- dative	plural	unor ntărări	ntărărilor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words