infinitive |
past participle |
gerund |
long infinitive |
imperative |
a
întrerumpe
|
întrerumpt,
întrerumt
|
întrerumpând |
întrerumpere
|
singular |
plural |
întrerumpe |
întrerumpeți |
|
|
present |
subjunctive present |
imperfect |
simple perfect |
pluperfect |
eu |
întrerump |
să întrerump |
întrerumpeam |
întrerumpsei,
întrerumsei
|
întrerumpsesem,
întrerumsesem
|
tu |
întrerumpi |
să întrerumpi |
întrerumpeai |
întrerumpseși,
întrerumseși
|
întrerumpseseși,
întrerumseseși
|
el |
întrerumpe |
să întrerumpă |
întrerumpea |
întrerumpse,
întrerumse
|
întrerumpsese,
întrerumsese
|
noi |
întrerumpem |
să întrerumpem |
întrerumpeam |
întrerumpserăm,
întrerumserăm
|
întrerumpseserăm,
întrerumpsesem,
întrerumseserăm,
întrerumsesem
|
voi |
întrerumpeți |
să întrerumpeți |
întrerumpeați |
întrerumpserăți,
întrerumserăți
|
întrerumpseserăți,
întrerumpseseți,
întrerumseserăți,
întrerumseseți
|
ei |
întrerump |
să întrerumpă |
întrerumpeau |
întrerumpseră,
întrerumseră
|
întrerumpseseră,
întrerumseseră
|