Romanian–English Dictionary. Word: întabulare

întabulare Noun, f, întabulare

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

întabula Verb, întabula

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a întabula	întabulat	întabulând	întabulare	singular	plural
a întabula	întabulat	întabulând	întabulare	întabulează	întabulați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	întabulez	să întabulez	întabulam	întabulai	întabulasem
tu	întabulezi	să întabulezi	întabulai	întabulași	întabulaseși
el	întabulează	să întabuleze	întabula	întabulă	întabulase
noi	întabulăm	să întabulăm	întabulam	întabularăm	întabulaserăm, întabulasem
voi	întabulați	să întabulați	întabulați	întabularăți	întabulaserăți, întabulaseți
ei	întabulează	să întabuleze	întabulau	întabulară	întabulaseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words