Romanian–English Dictionary. Word: împrăștietor

Romanian–English Dictionary

împrăștietor Adjective, împrăștietor ▼ ▶

scattering

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		masculine		feminine
		indefinite	definite	indefinite	definite
nominative- acusative	singular	împrăștietor	împrăștietorul, împrăștietoru	împrăștietoare	împrăștietoarea
nominative- acusative	plural	împrăștietori	împrăștietorii	împrăștietoare	împrăștietoarele
genitive- dative	singular	împrăștietor	împrăștietorului	împrăștietoare	împrăștietoarei
genitive- dative	plural	împrăștietori	împrăștietorilor	împrăștietoare	împrăștietoarelor
vocative	singular
vocative	plural

		masculine		feminine
		indefinite	definite	indefinite	definite
nominative- acusative	singular	mprăștietor	mprăștietorul, mprăștietoru	mprăștietoare	mprăștietoarea
nominative- acusative	plural	mprăștietori	mprăștietorii	mprăștietoare	mprăștietoarele
genitive- dative	singular	mprăștietor	mprăștietorului	mprăștietoare	mprăștietoarei
genitive- dative	plural	mprăștietori	mprăștietorilor	mprăștietoare	mprăștietoarelor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words