Romanian–English Dictionary. Word: stărețire

Romanian–English Dictionary

stăreți Verb, stăreți

to rule a monastery

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a stăreți	stărețit	stărețind	stărețire	singular	plural
a stăreți	stărețit	stărețind	stărețire	stărețește	stărețiți

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	stărețesc	să stărețesc	stărețeam	stăreții	stărețisem
tu	stărețești	să stărețești	stărețeai	stărețiși	stărețiseși
el	stărețește	să stărețească	stărețea	stăreți	stărețise
noi	stărețim	să stărețim	stărețeam	stărețirăm	stărețiserăm, stărețisem
voi	stărețiți	să stărețiți	stărețeați	stărețirăți	stărețiserăți, stărețiseți
ei	stărețesc	să stărețească	stărețeau	stărețiră	stărețiseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

stărețire Noun, f, stărețire

definition not found for this word

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o stărețire	stărețirea
nominative- acusative	plural	două stărețiri	stărețirile
genitive- dative	singular	unei stărețiri	stărețirii
genitive- dative	plural	unor stărețiri	stărețirilor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words