Romanian–English Dictionary. Word: sfârcuit

Romanian–English Dictionary

sfârcui Verb, sfârcui ▼ ▶

to whip

Synonyms: biciui, șfichiui

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a sfârcui	sfârcuit	sfârcuind	sfârcuire	singular	plural
a sfârcui	sfârcuit	sfârcuind	sfârcuire	sfârcuie	sfârcuiți

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	sfârcui	să sfârcui	sfârcuiam	sfârcuii	sfârcuisem
tu	sfârcui	să sfârcui	sfârcuiai	sfârcuiși	sfârcuiseși
el	sfârcuie	să sfârcuie	sfârcuia	sfârcui	sfârcuise
noi	sfârcuim	să sfârcuim	sfârcuiam	sfârcuirăm	sfârcuiserăm, sfârcuisem
voi	sfârcuiți	să sfârcuiți	sfârcuiați	sfârcuirăți	sfârcuiserăți, sfârcuiseți
ei	sfârcuie	să sfârcuie	sfârcuiau	sfârcuiră	sfârcuiseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

sfârcuit Adjective, sfârcuit

definition not found for this word

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		masculine		feminine
		indefinite	definite	indefinite	definite
nominative- acusative	singular	sfârcuit	sfârcuitul, sfârcuitu	sfârcuită	sfârcuita
nominative- acusative	plural	sfârcuiți	sfârcuiții	sfârcuite	sfârcuitele
genitive- dative	singular	sfârcuit	sfârcuitului	sfârcuite	sfârcuitei
genitive- dative	plural	sfârcuiți	sfârcuiților	sfârcuite	sfârcuitelor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words