Romanian–English Dictionary. Word: puncționare

puncționare Noun, f, puncționare

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

puncționa Verb, puncționa

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a puncționa	puncționat	puncționând	puncționare	singular	plural
a puncționa	puncționat	puncționând	puncționare	puncționează	puncționați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	puncționez	să puncționez	puncționam	puncționai	puncționasem
tu	puncționezi	să puncționezi	puncționai	puncționași	puncționaseși
el	puncționează	să puncționeze	puncționa	puncționă	puncționase
noi	puncționăm	să puncționăm	puncționam	puncționarăm	puncționaserăm, puncționasem
voi	puncționați	să puncționați	puncționați	puncționarăți	puncționaserăți, puncționaseți
ei	puncționează	să puncționeze	puncționau	puncționară	puncționaseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words