Romanian–English Dictionary. Word: nmiire

Romanian–English Dictionary

înmii Verb, înmii ▼ ▶

to increase thousandfold

Appox. usage (any sense): 0.051 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a înmii	înmiit	înmiind	înmiire	singular	plural
a înmii	înmiit	înmiind	înmiire	înmiește	înmiiți

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	înmiesc	să înmiesc	înmiam	înmiii	înmiisem
tu	înmiești	să înmiești	înmiai	înmiiși	înmiiseși
el	înmiește	să înmiască	înmia	înmii	înmiise
noi	înmiim	să înmiim	înmiam	înmiirăm	înmiiserăm, înmiisem
voi	înmiiți	să înmiiți	înmiați	înmiirăți	înmiiserăți, înmiiseți
ei	înmiesc	să înmiască	înmiau	înmiiră	înmiiseră

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a nmii	nmiit	nmiind	nmiire	singular	plural
a nmii	nmiit	nmiind	nmiire	nmiește	nmiiți

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	nmiesc	să nmiesc	nmiam	nmiii	nmiisem
tu	nmiești	să nmiești	nmiai	nmiiși	nmiiseși
el	nmiește	să nmiască	nmia	nmii	nmiise
noi	nmiim	să nmiim	nmiam	nmiirăm	nmiiserăm, nmiisem
voi	nmiiți	să nmiiți	nmiați	nmiirăți	nmiiserăți, nmiiseți
ei	nmiesc	să nmiască	nmiau	nmiiră	nmiiseră

Appox. usage (any sense): 0.051 per million words

înmiire Noun, f, înmiire ▼ ▶

thousandfold increase

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o înmiire	înmiirea
nominative- acusative	plural	două înmiiri	înmiirile
genitive- dative	singular	unei înmiiri	înmiirii
genitive- dative	plural	unor înmiiri	înmiirilor
vocative	singular
vocative	plural

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o nmiire	nmiirea
nominative- acusative	plural	două nmiiri	nmiirile
genitive- dative	singular	unei nmiiri	nmiirii
genitive- dative	plural	unor nmiiri	nmiirilor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words