Romanian–English Dictionary. Word: jăcuit

Romanian–English Dictionary

jăcui Verb, jăcui

obsolete form of jefui

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a jăcui	jăcuit	jăcuind	jăcuire	singular	plural
a jăcui	jăcuit	jăcuind	jăcuire	jăcuiește	jăcuiți

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	jăcuiesc	să jăcuiesc	jăcuiam	jăcuii	jăcuisem
tu	jăcuiești	să jăcuiești	jăcuiai	jăcuiși	jăcuiseși
el	jăcuiește	să jăcuiască	jăcuia	jăcui	jăcuise
noi	jăcuim	să jăcuim	jăcuiam	jăcuirăm	jăcuiserăm, jăcuisem
voi	jăcuiți	să jăcuiți	jăcuiați	jăcuirăți	jăcuiserăți, jăcuiseți
ei	jăcuiesc	să jăcuiască	jăcuiau	jăcuiră	jăcuiseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

jăcuit Adjective, jăcuit

definition not found for this word

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		masculine		feminine
		indefinite	definite	indefinite	definite
nominative- acusative	singular	jăcuit	jăcuitul, jăcuitu	jăcuită	jăcuita
nominative- acusative	plural	jăcuiți	jăcuiții	jăcuite	jăcuitele
genitive- dative	singular	jăcuit	jăcuitului	jăcuite	jăcuitei
genitive- dative	plural	jăcuiți	jăcuiților	jăcuite	jăcuitelor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

jăcuit Noun, n, jăcuit

definition not found for this word

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	un jăcuit	jăcuitul, jăcuitu
nominative- acusative	plural	două jăcuituri	jăcuiturile
genitive- dative	singular	unui jăcuit	jăcuitului
genitive- dative	plural	unor jăcuituri	jăcuiturilor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words