Romanian–English Dictionary. Word: dezobișnuit

dezobișnui Verb, dezobișnui

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a dezobișnui	dezobișnuit	dezobișnuind	dezobișnuire	singular	plural
a dezobișnui	dezobișnuit	dezobișnuind	dezobișnuire	dezobișnuiește	dezobișnuiți

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	dezobișnuiesc	să dezobișnuiesc	dezobișnuiam	dezobișnuii	dezobișnuisem
tu	dezobișnuiești	să dezobișnuiești	dezobișnuiai	dezobișnuiși	dezobișnuiseși
el	dezobișnuiește	să dezobișnuiască	dezobișnuia	dezobișnui	dezobișnuise
noi	dezobișnuim	să dezobișnuim	dezobișnuiam	dezobișnuirăm	dezobișnuiserăm, dezobișnuisem
voi	dezobișnuiți	să dezobișnuiți	dezobișnuiați	dezobișnuirăți	dezobișnuiserăți, dezobișnuiseți
ei	dezobișnuiesc	să dezobișnuiască	dezobișnuiau	dezobișnuiră	dezobișnuiseră

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

dezobișnuit Adjective, dezobișnuit

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		masculine		feminine
		indefinite	definite	indefinite	definite
nominative- acusative	singular	dezobișnuit	dezobișnuitul, dezobișnuitu	dezobișnuită	dezobișnuita
nominative- acusative	plural	dezobișnuiți	dezobișnuiții	dezobișnuite	dezobișnuitele
genitive- dative	singular	dezobișnuit	dezobișnuitului	dezobișnuite	dezobișnuitei
genitive- dative	plural	dezobișnuiți	dezobișnuiților	dezobișnuite	dezobișnuitelor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words