Romanian–English Dictionary. Word: descurcăreț

descurcăreț Adjective, descurcăreț

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

		masculine		feminine
		indefinite	definite	indefinite	definite
nominative- acusative	singular	descurcăreț	descurcărețul, descurcărețu	descurcăreață	descurcăreața
nominative- acusative	plural	descurcăreți	descurcăreții	descurcărețe	descurcărețele
genitive- dative	singular	descurcăreț	descurcărețului	descurcărețe	descurcăreței
genitive- dative	plural	descurcăreți	descurcăreților	descurcărețe	descurcărețelor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words