Romanian–English Dictionary. Word: binemeritare

binemerita Verb, binemerita

Appox. usage (any sense): 0.258 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a binemerita	binemeritat	binemeritând	binemeritare	singular	plural
a binemerita	binemeritat	binemeritând	binemeritare	binemerită	binemeritați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	binemerit	să binemerit	binemeritam	binemeritai	binemeritasem
tu	binemeriți	să binemeriți	binemeritai	binemeritași	binemeritaseși
el	binemerită	să binemerite	binemerita	binemerită	binemeritase
noi	binemerităm	să binemerităm	binemeritam	binemeritarăm	binemeritaserăm, binemeritasem
voi	binemeritați	să binemeritați	binemeritați	binemeritarăți	binemeritaserăți, binemeritaseți
ei	binemerită	să binemerite	binemeritau	binemeritară	binemeritaseră

Appox. usage (any sense): 0.258 per million words

binemeritare Noun, f, binemeritare

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words

Appox. usage (any sense): less than 0.1 per million words