Romanian–English Dictionary. Word: abjurare

Romanian–English Dictionary

abjurare Noun, f, abjurare

abjuration

Appox. usage (any sense): 0.012 per million words

		indefinite	definite
nominative- acusative	singular	o abjurare	abjurarea
nominative- acusative	plural	două abjurări	abjurările
genitive- dative	singular	unei abjurări	abjurării
genitive- dative	plural	unor abjurări	abjurărilor
vocative	singular
vocative	plural

Appox. usage (any sense): 0.012 per million words

abjura Verb, abjura

to abjure

Appox. usage (any sense): 0.075 per million words

infinitive	past participle	gerund	long infinitive	imperative
a abjura	abjurat	abjurând	abjurare	singular	plural
a abjura	abjurat	abjurând	abjurare	abjură	abjurați

	present	subjunctive present	imperfect	simple perfect	pluperfect
eu	abjur	să abjur	abjuram	abjurai	abjurasem
tu	abjuri	să abjuri	abjurai	abjurași	abjuraseși
el	abjură	să abjure	abjura	abjură	abjurase
noi	abjurăm	să abjurăm	abjuram	abjurarăm	abjuraserăm, abjurasem
voi	abjurați	să abjurați	abjurați	abjurarăți	abjuraserăți, abjuraseți
ei	abjură	să abjure	abjurau	abjurară	abjuraseră

Appox. usage (any sense): 0.075 per million words